Web8. Statuto Servisu Sivil Timor Leste nian, passa tiha ona iha meadus de 2004, fo enkuadramentu ida esensial ha dezenvolvimento servisu sivil, maybe hein mos pasajen kona ba implementasaun regulamentu, inklui sira ne'ebe presija atu fo efeitu kompletu ha kodigu kondutu nian ho kodigu disiplinaria. Regulamentu ho lejislasaun suplementaria sei WebEstalese iha tinan 2010, Kamara Komersiu e Industria Timor-Leste (CCI-TL) maka hanesan reprezentativu seitor negosiu privadu rekonhesidu iha Timor-Leste no fiar stratejiku ho parseiru Governu. Rezulusaunn Governu Resolution 17/2024 rekonhese CCI-TL hanesan parseiru stratejiku ofisial. CCI-TL foku atu: Konsolida no kria rede CCI-TL iha munisipiu ...
HAREE BA VIOLÉNSIA KONTRA FETO IHA MELANÉZIA …
WebApr 12, 2024 · Hatutan.com, (12 Abríl 2024), Díli-Tribunál Rekursu (TR) ka Supremu Tribunál Justisa nian mantein desizaun hodi hasai família uma-kain hitu (7) ne’ebé okupa rai iha área Becusse Kraik, Suku Becora, Postu Administrativu Kristu Rei, Munisípiu Díli. Lee Mós : Tribunál Haruka Hasai Uma-Kain Hitu iha Becusse, Xanana Bá Defende no … WebApr 13, 2024 · DILI—Emprezáriu Timoroan, Ricardo Nheu ho Rogério Tiago Lobato, halo kooperasaun entre empreza internasionál hosi Polónia, atu rekruta Timoroan hamutuk rihun-atus-lima (500), hodi ba servisu iha tinan ne’e. Eis Ministru Interior (MI), Rogério Tiago Lobato, hatete, hafoin simu delegasaun internasionál hosi Polónia iha Aeroportu … c# free spreadsheet control
Greater Sun Rise, TL ho Austrália Diskute Isu Rua - Timor Post …
WebMay 22, 2013 · Iha Timor-Leste, tuir Banku Mundial, agrikultura iha Timor-Leste sofre hosi problema sira hanesan planeamentu, investiment no problema seluk tan. Ida ne’e indika katak area agrikultura la atrativu ba ema, no ema komesa muda ona hosi seitor ida ne’e lori ba buka seitor sira ne’ebé mak sira bele hetan salariu, hanesan servisu, konstrusaun ... Web(NGOs) 500 ne’ebé servisu iha Timor-Leste, inklui organizasaun balu ne’ebé foka ba jéneru. Nune’e, Timor-Leste iha ezemplu barak ne’ebé bele uza hanesan modelu ba rai seluk iha rejiaun. Maski nune’e, barreira kulturál atu hakotu violénsia kontra feto sei iha forsa uitoan (informasaun tan iha kapítulu 2 husi relatóriu rejionál). http://sefope.gov.tl/dnee/notice/avizu-segunda-via-prosesu-aplikasaun-palm-scheme-2024/ c f reese